La Ronde

• de Yann Verburgh
• Regia Eugen Jebeleanu
• Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe

Ar fi păcat să deslușesc sensurile din La Ronde, montarea lui Eugen Jebeleanu, de la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe. Este genul de spectacol pe care, dacă începi să-l analizezi, îl storci de vrajă și seducție. Mai bine îl vedeți. Senzația pe care o lasă este de noutate absolută.

Dramaturgul Yann Verburgh pleacă de la o serie de zece dialoguri scrise de Arthur Schnitzler. Personajele discută înainte și după consumarea actului sexual. Universul lor era cel din Austria sfârșitului de secol al XIX-lea. În secolul XXI, dramaturgul Yann Verburgh rescrie poveștile explorând diversitatea identităților și a practicilor sexuale de azi. Și, slavă domnului, material există! Spectacolul oferă un adevărat catalog al erotismului. Scenele apar în fața publicului ca într-un carusel. Cupluri de toate orientările sexuale își dezbat problemele. Și, deși aparența este de cabaret, montarea juxtapune erotismul cu discursul politic. Nu de puține ori spectacolul politizează sexul analizându-l din perspectiva diferitelor ideologii. Iubitorii de sex pur și simplu ar putea considera asta o lipsă de fair play. Unul dintre personaje optează pentru asexualitate pentru că resimte relațiile ca pe o constrângere dictată de societate. Un altul, respingând „conceptul burghez bazat pe proprietate”, afirmă că „Alegerile amoroase ale unei femei sunt politice”. După cum vedeți, amatorii de dezbateri au cu ce să-și bată capul. Iar iubitorii de frumos se pot lăsa doar în voia provocării. Pur și simplu, duși de val. Căci ce te poate ține mai captiv senzorial-emoțional decât frumusețea corpurilor și splendorile erotismului? Când nici umorul nu lipsește.

O femeie politician apelează la Maica Tereza a sexului. Îi aduce un text prin care se autopedepsește. Un tip de confesiune masochistă prin care speră să-și exorcizeze demonii și să se curețe primind umilințele chiar pe cruce. Are curaj politiciana! Și regizorul!

„În politică poți fi orice, dar nu tu însuți”. „Ești forțat să-ți pierzi speranța că într-o zi lumea se va schimba” – sună afirmațiile personajului. Luciditatea nu o părăsește pe femeia politician nici atunci când alege să-și pună capăt zilelor înainte ca boala să o devoreze.